Skip to main content

Manifest împotriva „berbecismului” politic

                Niciun alt sistem politic din lumea întreagă nu a avut de suferit mai mult decât a suferit democrația. Afirmându-se cu mare dificultate în secolele dominate de imperialism și autoritarism, aceasta a avut încasat lovituri atât din stânga, cât și din dreapta pe tot parcursul secolului XX.


                Francis Fukuyama a considerat că, odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice, lumea nu va mai alte rute de urmat în viitor decât una singură: democrația inevitabilă și globalizarea cât mai rapidă. Cu toate că aceste lucruri au reprezentat o certitudine și încă au o forță puternică asupra lumii, ar fi ridicol dacă nu am ridica sprâncenele atunci când observăm abuzurile și sacrilegiile aduse unor valori pe care le consideram sfinte, ca făcând parte din ADN-ul nostru, al tuturor.

                În același timp este scandalos când oamenii nu vor să analizeze și să se opună celeilalte extreme, aceea a „aprofundării democrației în mod forțat”, precum metodele cunoscute cândva de vechii tovarăși bolșevici, totul format într-o cruciadă în numele progresului.

                Nicio extremă, indiferent de poziționare și de orientare, nu este optimă bunei funcționări a societății. Cu toate că aduc la cunoștința cititorului unele noțiuni utopice, ideale, ce nu se vor putea materializa integral, vreau să aduc la cunoștință că progresul societății nu se poate obține doar prin raționalitate (sau falsă raționalitate) pretinsă, ci că aceasta trebuie însoțită de o conduită și credință etică rafinată.
               
Să vă explic.

                În primul rând, nu-mi doresc să separ taberele, ci să le detaliez și să explic, pe cât posibil, mecanismele din spatele lor. În esență, mass media (cu precădere social media) urmează să ducă la îndeplinire interesele facțiunilor politice. Ceea ce cândva era considerat ca sacru într-o democrație (dezbaterea) astăzi s-a transformat într-un nimic, într-o etalare a superiorității adevărului, indiferent că ești progresist/stânga (sau political corectness, cum afirmă cei din partea cealaltă) sau dacă ești conservator/fascist/alte denumiri degradante, adică de dreapta. Se insistă atât de mult, chiar și în mediile intelectuale, pe această diferențiere, încât orice dezbatere urmărește doar să câștige adevărul, nu inimile alegătorilor.

                Oh, și nu ați observat cum această atitudine ne afectează și viețile de zi cu zi? Cum noi, oamenii, urmărim mai mult să câștigăm un argument, să-l dominăm pe celălalt, să-i arătăm superioritatea, în loc să căutăm un consens, un echilibru, un mod în care să putem conviețui cu toții? 

                Există loc sub pe această pentru toată lumea și dacă politica nu este așa cum ne-am fi dorit noi să fie, atunci să ne gândim că soarele va răsări și pe strada noastră. Politica, la fel ca alte lucruri în această lume, trebuie să fie fluctuantă. Într-o democrație, partidele vin și pleacă de la putere, nu sunt făcute să rămână pentru eternitate, căci altfel ne-am întoarce la autoritarism și totalitarism.

                Lideri cu devieri de la principiile democratice sunt mulți și n-a fost un sol mai fertil pentru plantarea acestora la putere decât este cel de acum. Vorbind despre globalizare, iată că am ajuns să vorbim despre „proletariatul mondial” al lui Marx, căci înfundându-ne în propriile noastre emoții și sentimente negative și distructive pierdem orice urmă de raționalitate și astfel se șterge orice șansă de dialog. Nici raționalitatea pură nu este eficientă, căci dacă am fi ființe strict raționale, fără un pic de sentimente, atunci ne-am întoarce la principiile lui Darwin și astfel am reveni în scurt timp la perioada extremelor de dreapta în care oamenii erau exterminați fără milă doar din cauză că nu se potriveau unor matrici „emoționale”.

                Astfel, vă invit, dragi oameni care citiți aceste cuvinte, să fiți echilibrați: păstrați-vă sentimentele și emoțiile, dar nu le urmăriți în întregime: creați o dezbatere între ele în interiorul sufletelor voastre. Încercați să căutați o cale de echilibru și, în loc să intrați în polemici agresive, mai bine vă retrageți și vă vedeți de alte treburi.

                Ar trebui să fie clar, măcar în al 13-lea ceas: progresul nu se poate face „pe repede înainte” doar pentru că trăim în secolul XIX. Măsurile sociale de extindere a drepturilor și libertăților ar trebui să se orienteze, în primul rând, spre consolidarea celor existente. În aceeași matrice, trebuie să înțelegem că lumea nu este doar a noastră și că nu este musai ca parcursul acesteia să fie echivalent cu parcursul nostru în viață. Dacă nu am vrut să acceptăm schimbările în jurul nostru sau în viața noastră asta nu înseamnă că ele nu trebuie, vreodată, să aibă loc.


Popular posts from this blog

De-ar fi fost România monarhie, ar fi fost mai bine?

                 Fac un exercițiu de imaginație. Chiar încerc să mă gândesc la România dacă ar fi revenit la monarhie imediat după revoluție ... Ar fi fost mai bine, ar fi fost mai rău sau ar fi fost tot pe acolo?
                Indiferent dacă ești monarhist sau capitalist, cinstit este să recunoști legitimitatea monarhiei imediat după revoluție, căci aceasta ar fi trebuit să fie forma noastră de guvernământ. Eu unul nu sunt monarhist nici cât negru sub unghii. Prefer republica și un președinte la putere de care mai poți scăpa după cinci ani.
                Mihai, însă, mi-a plăcut ca persoană și mi s-a părut un model pentru țara noastră și da, cred că el ar fi fost prielnic pentru destinul țării, dar nu știu ce aș putea spune despre ceilalți membri ai casei regale. Cumva, un șir al evenimentelor ...

Ești sigur de plățile pe care le faci cu cardul tău bancar?

Sărbătorile se apropie cu pași rapizi și este un moment în care, inevitabil, începem să facem cumpărături.

              Din cauza timpului limitat și, ce-i drept, din cauza comodității, retail-ul se mută din ce în ce mai mult în online, astfel că devii din ce în ce mai nevoit să plătești cu un card bancar, fie el de debit sau de credit.
                Nu cu mult timp în urmă auzeam diferite persoane extrem de reticente în a-și pune datele bancare pe un site. De fapt chiar am rămas surprins că vorbim și despre ăștia mai tineri care nu folosesc un card atunci când vor să cumpere online, deși sunt conștienți că este mai simplu și mai comod.

2018

Ce voi urmări în 2018:

Politică și economie
-Mai mult ca niciodată mă interesează Regatul Unit pentru că a devenit noua mea casă pentru o perioadă nedeterminată. Brexit-ul încă se negociază și este dureros: Scoția nu are decât motive de supărare, există riscul de a se pune graniță între Irlanda și Irlanda de Nord, cu toate că nu asta prevedea Good Friday Agreement (tratatul care a adus liniștea între cele două Irlande). Din punct de vedere economic vor pierde în ceea ce privește comerțul cu Germania, Franța și Olanda, însă vor încerca să compenseze prin comerț cu alte state din afara continentului european, deci în Commonwealth, China și Statele Unite ale Americii. Dar ce ne facem și cu acest Commonwealth? Vremuri întunecate ar veni pentru monarhie în cazul în care 2018 va fi anul în care Lizzie (Regina Elisabeta a II-a) va deceda și în locul ei va veni Prințul Charles. Căci, deși este foarte apreciat în România, nu același lucru se poate spune la el acasă, iar Labour Party a obținut un…