Skip to main content

Ăsta nu-i feminism, mon cher. E impostură curată.

                Esența literaturii, din orice colț al lumii ar proveni aceasta, este însăși sentimentul, emoția. Persoana care scrie are intenția de a induce anumite emoții cititorilor prin prisma poveștilor respective.
                V-ați gândit vreodată care este secretul pentru Game of Thrones de a devenit atât de popular? Serialul a fost capabil să ducă „inducerea sentimentelor” la un alt nivel față de cărțile lui Martin, care, deși frumos scrise, de multe ori s-au pierdut în detalii, ori acolo personajele erau ceva mai ordinare față de carte, încât toți îți păreau oarecum ca fiind la fel. Și dacă sentimentele din cărțile lui Martin erau predominant negative: violență, furie, ură, tristețe, disperare, ei bine serialul a accentuat sentimentele pe care ți le exprimă și după câte vedem nu sunt prea „Ortodoxe”.
                Am dat doar un exemplu ca să fie la îndemână și pe care am de gând să-l folosesc și mai târziu. Acum, referitor la Baltagul lui Sadoveanu: dacă folosim raționamentul că trebuie scos doar din cauză că își bătea femeia, ar însemna că ar trebui scoase și alte opere din literatura nu numai națională, cât și internațională, pe criterii similare.
                Spre exemplu, Khaled Hosseini ar trebui interzis pentru că a prezentat viața femeilor bătute, violate, maltratate în Afganistanul tulburat de către talibanii radicali (Splendida Cetate a celor o Mie de Sori nu este o operă feministă, să fie clar!)Frații Karamazov au un tată bețiv, afemeiat, (drogat n-am auzit), deci nici Dostoievski nu ne este prea bun. Propun să-l executăm public pe Mario Vargas Llosa pentru că a descris cum o copilă pe numele ei Urania Cabral a fost violată de către dictatorul republicii dominicane, Rafael Trujillo, cu acordul forțat, ce-i drept, al tatălui fetei.
                Și atunci, ce ar mai rămâne din literatură? Ce ar mai rămâne din arta propriu zisă ... ?
                Nimic esențial, doar bazaconii. Literatura are dreptul de a fi controversată și de a prezenta teme supărătoare pe care să le ducă la extrem. Asta o definește și din cauza aceasta citim. Cine ar citi cărți cu cai verzi pe pereți fericiți nevoie mare că viața e perfectă și totul este roz? De ce ai căuta fericirea într-o carte? Pur și simplu, n-o faci. Când citești, cauți sentimente înălțătoare, dureroase chiar, cauți să te transpui într-un alt univers. Este un efectul Catharsis.
                La fel și în muzică, cinematografie, teatru, arte plastice, șamd.
                Și totuși, să înțeleg că Martin e ok? Până și Hannah Arendt ar fi fost șocată de modul în care a reușit să surprindă „banalitatea răului”, dar să înțeleg că este ok doar pentru că serialul a arătat, ca pentru proști, că hei, suntem feminiști, nu trageți? Că dacă rămânea după cum a vrut Martin, sigur nu-și dădeau mulți seama, omul e mult prea rafinat.

                Ăsta nu-i feminism, mon cher. E impostură curată. Și cred că ar trebui făcută curățenia între the girls who cried wolf și între cine/cele care chiar îi dau în cap lupului.

Popular posts from this blog

De-ar fi fost România monarhie, ar fi fost mai bine?

                 Fac un exercițiu de imaginație. Chiar încerc să mă gândesc la România dacă ar fi revenit la monarhie imediat după revoluție ... Ar fi fost mai bine, ar fi fost mai rău sau ar fi fost tot pe acolo?
                Indiferent dacă ești monarhist sau capitalist, cinstit este să recunoști legitimitatea monarhiei imediat după revoluție, căci aceasta ar fi trebuit să fie forma noastră de guvernământ. Eu unul nu sunt monarhist nici cât negru sub unghii. Prefer republica și un președinte la putere de care mai poți scăpa după cinci ani.
                Mihai, însă, mi-a plăcut ca persoană și mi s-a părut un model pentru țara noastră și da, cred că el ar fi fost prielnic pentru destinul țării, dar nu știu ce aș putea spune despre ceilalți membri ai casei regale. Cumva, un șir al evenimentelor ...

Ești sigur de plățile pe care le faci cu cardul tău bancar?

Sărbătorile se apropie cu pași rapizi și este un moment în care, inevitabil, începem să facem cumpărături.

              Din cauza timpului limitat și, ce-i drept, din cauza comodității, retail-ul se mută din ce în ce mai mult în online, astfel că devii din ce în ce mai nevoit să plătești cu un card bancar, fie el de debit sau de credit.
                Nu cu mult timp în urmă auzeam diferite persoane extrem de reticente în a-și pune datele bancare pe un site. De fapt chiar am rămas surprins că vorbim și despre ăștia mai tineri care nu folosesc un card atunci când vor să cumpere online, deși sunt conștienți că este mai simplu și mai comod.

2018

Ce voi urmări în 2018:

Politică și economie
-Mai mult ca niciodată mă interesează Regatul Unit pentru că a devenit noua mea casă pentru o perioadă nedeterminată. Brexit-ul încă se negociază și este dureros: Scoția nu are decât motive de supărare, există riscul de a se pune graniță între Irlanda și Irlanda de Nord, cu toate că nu asta prevedea Good Friday Agreement (tratatul care a adus liniștea între cele două Irlande). Din punct de vedere economic vor pierde în ceea ce privește comerțul cu Germania, Franța și Olanda, însă vor încerca să compenseze prin comerț cu alte state din afara continentului european, deci în Commonwealth, China și Statele Unite ale Americii. Dar ce ne facem și cu acest Commonwealth? Vremuri întunecate ar veni pentru monarhie în cazul în care 2018 va fi anul în care Lizzie (Regina Elisabeta a II-a) va deceda și în locul ei va veni Prințul Charles. Căci, deși este foarte apreciat în România, nu același lucru se poate spune la el acasă, iar Labour Party a obținut un…